Marea cea mai adâncă din lume

O privire de ansamblu asupra celei mai adânci mări din lume

Marea Azov este unică pentru adâncimea superficială. Marea, situată în Europa de Est, acoperă o suprafață de 15058 km pătrați și se învecinează cu Ucraina, Rusia și Peninsula Crimeană. Marea este o extensie nordică a Mării Negre și este legată de strâmtoarea Kerci. Marea are o adâncime cuprinsă între 30 de picioare și 46 de picioare, cu un volum de 112 kilometri pătrați. Podeaua mării este relativ netedă și plată, datorită depunerilor de nămol, nisip și coji de la intrarea râurilor. Aceste depozite au crescut numărul de golfuri, spitale, lagune și limani. Rusia și Ucraina sunt utilizatorii principali ai mării și au elaborat un acord de reglementare a activităților desfășurate de fiecare stat în ceea ce privește marea.

Rolul ca o importantă cale navigațională

Marea Azov este un mijloc important de transport atât pentru mărfuri, cât și pentru călători. Înainte de anii 1990, marea a fost utilizată pentru transportul minereului de fier de la peninsula Kerch la Ucraina. Construcția canalului Volga-Don în anii 1950 a determinat o creștere a vitezei de navigație a mării, deoarece canalul a legat marea de părțile interioare ale Rusiei centrale. Navigarea sporită a mării a dus la construirea porturilor în zone precum Taganrog, Berdyansk, Yeysk și Mariupol. Navigarea excesivă a mării a dus la accidente, cum ar fi scufundarea navelor și poluarea accelerată, compromitând astfel integritatea mării. Navigarea în timpul iernii este dificilă deoarece marea acumulează gheață.

Caracteristici de coastă ale mării Azov

Marea Azov are un set unic de caracteristici de coastă, cum ar fi lagune, golfuri și spitale, limani. Spiturile din mare includ scuipatul Arabat (unul dintre cele mai lungi spitale din lume care se întinde pe o lungime mai mare de 70 de mile), Spitul Fedotov, scuarul Obitochna și scuipatul Achuevsk care ating o lungime de cel puțin 18, 6 mile. Limani în mare includ Molocha și Mius limans. Bays include, printre altele, golfurile Obytochny, Berdyansk, Belosaraysk, Taganrog, Kazintip și Taman. Unele depozite la o anumită zonă a mării influențează mărimea și forma acestor caracteristici de coastă.

Biodiversitatea Mării Azovului

Marea Azov are o ecologie unică care susține o gamă variată de plante și animale atât terestre cât și marine. Suprafața mării permite amestecarea chiar a apei, ceea ce face ca temperaturile să fie uniforme și favorabile pentru o gamă largă de viață marină. Depozitele și fluxurile din râuri reduc salinitatea mării în timp ce depozitează un conținut bogat în nutrienți care promovează creșterea rapidă a planctonilor și, în cele din urmă, crește populația de pești. Marea susține 300 de specii nevertebrate și 80 de specii de pești, cum ar fi sardinele, hamsiile, sturionul, bibanul, heringul, roșu-ul și mlaștina, printre altele. Tărâmurile și estuarele mării susțin specii de păsări, cum ar fi păsările de apă, pescarii, lebedele, eronii, sandpiperii, cormoranii și pelicanii. Mamele terestre susținute de mare includ Muskrats, Martens, mistrețul, păsările sălbatice și iepurii. Prezența algelor verzi face ca apa de mare să apară verde. De asemenea, găsite în mare sunt alge galbene, diatome, euglena, zooplancton cum ar fi cladocera, benthos, cum ar fi molus, crustacee și viermi. Pe malurile mării, speciile de plante cum ar fi nuferi, stuf, șarpe și Sparganium.

preocupările

Deși Marea Azov are o biodiversitate bogată, activitățile umane, cum ar fi barajul râurilor, pescuitul excesiv, poluarea și irigarea, au condus la o scădere a numărului speciilor existente în mare.