Convingeri religioase în Croația

Deși religia a fost înăbușită în timpul regimului comunist din Iugoslavia, croații și-au sărbătorit independența printr-o renaștere a fervoarei religioase care a umplut țara în timpul perioadei precomuniste. Mănăstirile și bisericile din țară, multe dintre ele celebrează monumente istorice, sunt încă o dată în folosință de populația creștină din Croația. Au fost reluate sărbătorile legale pentru sărbătorirea festivalurilor religioase catolice, cum ar fi Epifania, Lunea Paștelui, Ziua Corpus Christi, Ziua Adormirii Maicii Domnului, Ziua tuturor Sfinților, Crăciunul și Ziua Sfântului Ștefan, iar cetățenii altor credințe au dreptul legal de a sărbători propriile lor și sărbătorile religioase importante.

Constituția Croației definește toate comunitățile religioase ca fiind egale prin lege și separate de stat, iar țara nu are o religie oficială. Clasele de religie sunt oferite pe scară largă în școlile publice, dar participarea nu este obligatorie. Creștinismul este religia dominantă în Croația, unde 91% dintre cetățeni se identifică drept creștini romano-catolici, ortodocși ortodocși sau protestanți. Doar un mic procent din croați au alte convingeri, dintre care cele mai proeminente fiind Islamul, iar restul se identifică ca ateu, agnostic sau nereligios.

Creștinism în Croația

Un număr estimat de 3, 7 milioane de creștini romano-catolici botezați reprezintă 86, 3% din populația croată. 4.4% dintre croați se identifică ca ortodocși ortodocși, reprezentați de trei biserici majore. Aceștia sunt ortodocșii sârbi, ortodocși bulgari și macedoneni. Majoritatea acestor închinători urmează tradițiile religioase ale grupurilor etnice ancestrale. Creștinismul protestant nu a stabilit o prezență în Croația până în anii 1950 și, din acest motiv, un simbol de 0, 3% din populația croată se identifică drept creștini protestanți.

Creștinismul a fost o parte a vieții în ceea ce este acum Croația de mult înainte ca poporul croat să vină în regiune. În prima parte a secolului al Xl-lea dH, etnicii croați au întâlnit localnici creștini în regiune și au început să accepte pașnic creștinismul în următorii 200 de ani. Biserica Catolică și clerul său au jucat un rol important în societatea, educația și cultura croată până când țara a ajuns sub conducerea sovietică. Între 1945 și 1952, mulți preoți au fost împușcați sau închiși, iar religiile de toate tipurile au fost reprimate. După căderea comunismului, biserica a început încet să-și recâștige rolul proeminent în cultura croată.

Influențele catolice pot fi văzute în fiecare comunitate croată, cele mai audibile fiind clopotele bisericești care se găsesc chiar și în cele mai mici sate. Sanctuare dedicate " Gospa " sau " Sfânta Fecioară" se găsesc în întreaga țară și fiecare sat și oraș are un sfânt patron, a cărui zi de sărbătoare este adesea sărbătorită cu o procesiune, ceremonie a bisericii și adesea un foc tradițional.

Alte credințe

1, 5% dintre croați se identifică drept musulmani. Islamul a fost introdus pentru prima dată în Croația în timpul războaielor croato-otomane ale celui de-al cincisprezecelea prin secolul al nouăsprezecelea. Ocuparea otomană a Croației a dus la convertirea multor croați la islam. Astăzi, mai mult de șaizeci de mii de musulmani trăiesc în Croația, majoritatea susținând etnia bosniacă.

lipsă de religiozitate

În timp ce doar 3, 8% dintre croați se consideră ateu, agnostic sau non-religios, dovezile sugerează că numărul agnosticilor și scepticii religioși a crescut de peste douăzeci de ori în ultimii zece ani, în timp ce numărul ateilor aproape sa dublat. Această creștere a fost atribuită faptului că tot mai multe vedete și personalități publice, inclusiv președintele Ivo Josipović, se identifică în mod deschis ca agnostice.

Rang	Sistemul de credință	Ponderea populației croate
1	Creștinismul romano-catolic	86, 3%
2	Creștinismul Ortodox de Est	4, 4%
3	Ateu sau Agnostic	3, 8%
4	islam	1, 5%
5	Creștinism protestant	0, 3%
	Alte credințe	3, 7%