Dispariția Tuvaluului: prima națiune modernă de a cădea?

Oceanul este o forță puternică care poate schimba pământul pe care îl atinge rapid și dramatic.

Schimbările climatice, impulsionate de activitatea umană, au creat perturbări în forțele relativ previzibile ale oceanelor. Această schimbare amenință să înghită terenul finit al insulelor mincinoase și rezervațiile limitate de apă dulce. De asemenea, oceanul absoarbe dioxidul de carbon crescut, răspunzător de creșterea temperaturilor, creșterea nivelului de acid din apa sărată, erodarea în continuare a formărilor de recife de protecție și reducerea capacității de supraviețuire a stocurilor de pește pe care există multe națiuni insulare.

Alianța Statelor Mici Islande reprezintă un grup de 44 de națiuni care luptă împotriva acestor circumstanțe directe, care amenință să le distrugă existența.

Tuvalu, membru al AOSIS, se confruntă cu un scenariu periculos și incert, fiind una dintre primele țări din lume care vor trebui să facă față provocării de a umfla oceanele. În ciuda eforturilor internaționale de reducere a efectelor modificării drastice a climei, națiunile din insulele joase continuă să simtă greutatea răspunsului inexorabil al oceanului. Pe măsură ce țara devine treptat inundată, micul Tuvalu ar putea deveni prima victimă a schimbărilor climatice induse de om și un avertisment al evenimentelor care se desfășoară pe țărmurile planetei.

Amenințarea apei salbatice

Situat între insulele bine cunoscute din Australia și Hawaii, înconjurat de mii de kilometri de ocean deschis, națiunea Tuvalu locuiește într-o zonă cu o zecime de mărimea Washingtonului, care este alcătuită din trei insule de reci și șase atoluri din Pacificul de Sud Oceanul, altitudinea de vârf din Tuvalu se ridică la aproximativ cinci metri deasupra oceanului, iar majoritatea țării se odihnește sub marca de doi metri. Ca atare, Organizația Națiunilor Unite consideră că este probabil că Tuvalu va fi prima națiune care va suferi o pierdere totală de teren datorită schimbărilor climatice, deși, înainte de acoperirea terenului, alte probleme vor împiedica populațiile umane să supraviețuiască pe insulă.

O pierdere a aprovizionării cu apă dulce din Tuvalu reprezintă prima amenințare dură din cauza creșterii apei din ocean. Odată cu creșterea puternică a furtunilor, instalațiile de tratare a apelor reziduale vor fi contaminate de apa sărată, ruindu-se procesul de sterilizare a apelor reziduale brute. Apa reziduală netratată și apa de mare vor fi apoi recirculate și filtrate în surse de apă dulce, disturând aprovizionarea deja redusă cu apă potabilă.

Decontaminarea apei potabile și a apei sărate din apele dulci din Tuvaluan amenință și producția agricolă. Schimbarea tiparelor climatice a crescut deja apariția secetei pe insulele nordice, creând condiții dificile pentru producția de plante și întreținerea animalelor. Rezervele limitate de apă dulce, reduse de secetă și de contaminare, vor împiedica trecerea Tuvaluului fără importuri, chiar înainte de epuizarea apei potabile.

Saltare de terenuri fertile, sterilizarea oceanului

Oceanele în creștere vor deplasa terenurile fertile într-un mod similar că apa de mare va înlocui lent apa dulce; contaminând, apoi măturând aceste resurse vitale. Acest lucru nu este lipsit de precedent, tensiuni puternice de furtună au dus la catastrofa pe Tuvalu.

În 1972, Cyclone Bene a eliminat vegetația critică și culturile de copaci prin saturarea cu apă sărată a solului fertil. Una dintre principalele capse ale insulei, mlaștina taro, tinde să fie sensibilă la supratensiuni, deoarece cultura crește în gropi în care se va aduna apa sărată, în loc să se retragă în ocean. În fața crizei alimentare, mulți locuitori în timpul acestei crize au abordat și distrugerea aproape completă a locuințelor pe cel mai mare atol, Funafuti.

Creșterea temperaturii și acidificarea oceanelor vor crea un accent suplimentar asupra producției de alimente din Tuvalu. Schimbările climatice provocate de om sunt de așteptat să mărească cantitatea de dioxid de carbon și căldura absorbită în ocean, nivelurile de aciditate și temperatura medie a apei. Acidul va slăbi recifele locale de hrănire și armura de crustacee, în timp ce căldura va înmuia coralul și va reduce rata de supraviețuire printre speciile sensibile la căldură.

Eliminarea habitatului creaturilor marine comestibile în timp ce intensificarea stresului de căldură va exacerba problemele legate de producția alimentară. Eroziunea coralului va reduce protecția pe care recifele le oferă împotriva supratensiunilor în timpul vremii severe și a tsunami-urilor, mărind daunele cauzate de aceste evenimente.

Distrugerea suveranității amenință cultura

Cultura și politica din Tuvalu se învârt în cea mai mare parte în jurul existenței pașnice. De fapt, țara nu se deranjează să mențină o armată permanentă. Cu toate acestea, atunci când cultura se confruntă cu o luptă pentru supraviețuire, stresul pus pe locuitori poate duce la prăbușirea culturală.

Deficitul alimentar declanșat de distrugerea pământului și a apei dulci expune rezidenții din Tuvalu la un risc mai mare de îmbolnăvire ca urmare a unei alimentații necorespunzătoare sau a unei ape contaminate. Izolarea geografică a lui Tuvalu împiedică evadarea din pandemie, în timp ce crește dificultatea primirii ajutorului internațional. Dezastre precum tsunami și cicloane exercită o forță distructivă mai mare din cauza schimbărilor climatice, sporind șansele unui alt eveniment catastrofal similar celui care a avut loc în 1972.

Pe măsură ce din ce în ce mai mulți locuitori din Tuvalu migrează spre Noua Zeelandă și Australia, reprezentanții individuali ai culturii, care, în mod normal, trec prin tradițiile din Tuvalu, se asimilează în stilul de viață străin. În cele din urmă, așa cum apa revendică întreg teritoriul, Tuvalu își va pierde complet suveranitatea, forțându-i pe tuvaluanții să urmeze legile și obiceiurile altor națiuni.

Reducerea calității sănătății și eliminarea suveranității din Tuvalu va pune un accent fără precedent asupra culturii celor 10.782 de locuitori, dintre care majoritatea pretind patrimoniul polinezian cu o minoritate născută din rădăcini micronesiene. În ciuda naturii pașnice a tuvaluanilor, concurența pentru resursele din ce în ce mai speriate, expunerea la intensificarea dezastrelor naturale și absorbția în societăți mai violente decât propria lor proprie vor schimba probabil cultura Tuvaluului pe o bază permanentă.

Salvarea Tuvaluului

Au avut loc o serie de întâlniri ale Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice și amenințările la adresa oceanelor care se concentrează pe recomandările care limitează cantitatea de gaze cu efect de seră emise de națiuni, în special din economiile mari care au beneficiat cel mai mult de o epocă industrială alimentată cu combustibili fosili . Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră va diminua probabilitatea temperaturilor mai înfierbântate și acidificarea continuă a oceanelor - principalele cauze ale unor probleme grave cu care se confruntă Tuvalu și alte state insulare.

Organizațiile non-profit, cum ar fi Crucea Roșie, lucrează cu locuitorii din Tuvalu pentru a educa localnicii despre problemele legate de siguranță, pregătire, sănătate și educație. Aceste organizații contribuie la reducerea riscului la care se confruntă Tuvalu printr-o varietate de mijloace, cum ar fi organizarea curățării molozului pe țărm și plantarea copacilor în zone plate cu densitate scăzută. Crăpăturile, crengile și alte resturi de curățare elimină proiectilele potențial mortale ridicate de vânturile tipifiante, în timp ce plantează barierele naturale, în timp ce supratensiunile oceanice sunt letale.

Oamenii de stiinta studiaza modele de sedimentare, sperand sa imite procesele naturale care par sa consolideze insula impotriva incalcarii apei, cu potentialul de a sustine terenul global. Deși niciuna dintre aceste soluții nu oferă garanții, ele oferă speranța că se pot face suficiente pe termen lung pentru a preveni distrugerea țării.

Opiniile diferative

În ciuda cataclismului apei oceanice neobosite pe care majoritatea observatorilor climatului cred că îl va îneca pe Tuvalu, cercetarea realizată de Paul Kench de la Școala de Mediu a Universității din Auckland sugerează că dispariția lui Tuvalu nu este o concluzie dinainte.

Studiul său asupra insulelor de recifuri de corali din Oceanul Pacific și indian a adunat date despre peste 600 din aceste mase ale terenurilor, măsurând răspunsul indienilor la nivelurile oceanelor umflate. El a descoperit că aproximativ 80% din insulele de corali au aceleași suprafețe sau au crescut, în timp ce doar 20% au fost martorii reducerilor de teren. Aceste dovezi sugerează că cantitatea de terenuri pierdute din cauza creșterii apei oceanice este mai mică decât majoritatea observatorilor ar aștepta.

Kench subliniază faptul că recifele de corali sunt mult mai maleabile decât alte tipuri de terenuri, ceea ce permite o adaptare mai mare a oceanului în comparație cu cele mai solide tipuri de sol. Atolurile și recifele răspund la valurile de sedimente prin ridicarea și schimbarea poziției. Unele zone din Tuvalu au câștigat până la 14 hectare de teren într-un deceniu, în timp ce cea mai populată insulă, Funafuti, a parcurs mai mult de 106 de metri în patru decenii.

Viitor nesigur

Tuvalu se confruntă cu dispariția fără soluții ușoare și nu garantează că orice încercare de a salva națiunea insulară va funcționa sau chiar va face o diferență față de forța imensă a oceanului. Unii cercetători consideră că o creștere de 2 metri a nivelului oceanelor ar putea să apară până în 2100, ceea ce ar elimina terenurile și casele multor națiuni insulare și a unor teritorii de coastă aproape de corpuri mari de apă. Tuvalu pare să devină prima națiune inecată, un eveniment care ar trebui să servească drept avertisment pentru milioane de oameni expuși la apă în creștere pe terenuri de înălțime redusă.

Țările AOSIS și-au exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de întâlnirile adunării ONU cu privire la lipsa de progrese în direcția atingerii obiectivelor internaționale privind schimbările climatice, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră care ar trebui să contribuie la atenuarea problemelor cauzate de schimbările din oceanele lumii. Una dintre cele mai recente reuniuni la nivel înalt ale ONU privind clima din Lima a continuat să dezvolte politici care să reducă emisiile, să strângă bani pentru Fondul ONU pentru Climă Verde și să compenseze țările care au beneficiat cel mai puțin de combustibilii fosili, în timp ce suferă cel mai mult din consecințe.

Între timp, locuitorii din Tuvalu continuă să-și trăiască viețile sub amenințarea constantă de a fi în cele din urmă spulberați de insulele pe care le iubesc, pe măsură ce evenimente climatice, cum ar fi secetele și supratensiunile, devin mai severe.

Primul ministru de la Tuvalu, Enele Sopoaga, a prezentat liderilor mondiali din Lima următoarele ipoteze, exprimând esența catastrofei cu care se confruntă țara sa din cauza schimbărilor climatice:

"Dacă v-ați confruntat cu amenințarea dispariției națiunii voastre, ce ați face?"