Ce este precipitarea orografică?

Eroismul Orografic

Precipitațiile orografice, indiferent dacă ninsoarea sau precipitațiile sunt rezultatul efectului Orografic sau a ceea ce urmează atunci când aerul care curge intră în contact cu o pantă ascendentă și călătorește pe uscat. Când fluxul de aer este întrerupt de un deal sau de munte și este forțat să se ridice, acesta poate provoca perturbări ale sistemului meteorologic. Pe măsură ce sistemul meteorologic se deplasează de-a lungul unui munte, există schimbări în temperatură și presiune. Un deal sau un munte este încălzit de soare, care, la rândul său, încălzește aerul care curge chiar deasupra lui. Acest lucru se numește un vânt anabatic, iar când se ridică deasupra vârfului creastrului este mai cald decât aerul din jur și se ridică prin convecție. Pe masura ce acest aer cald se ridica peste varf, se extinde treptat si se raceste pana se condenseaza in vapori de apa si formeaza nori cumulosi. Acestea produc apoi ploaie și chiar furtuni.

Umbră de ploaie

Precipitațiile cad în mod obișnuit pe partea de sus și pe partea vântului a muntelui (partea unde aerul a călătorit). Când aerul coboară pe partea opusă sau partea înclinată, acesta și-a pierdut cea mai mare parte din umiditate din cauza precipitațiilor. Aerul descrescător devine și mai cald, întorcându-se în contact cu căldura troposferei, care absoarbe umezeala rămasă și creează o regiune uscată numită umbra de ploaie. În unele părți ale lumii cu vânturi sezoniere coerente, climatul mai umed predomină în regiunile de-a lungul unei zone de vânt dintr-o zonă montană sau montană. Zonele din jurul părții înclinate sunt relativ mai uscate, deoarece precipitațiile orografice elimină umezeala din umbră.

Efectul asupra meteorologiei

Precipitarea influențată de teren este un factor major prin care meteorologii prognozează vremea locală. Orografia sau terenul ridicat joacă un rol vital în tipul, intensitatea și durata precipitațiilor. Studiile au arătat că lățimea barierului terestru, abrupta pantei și viteza cu care aerul călătorește în sus definește cantitatea și intensitatea precipitațiilor orografice. Simulările computerizate au demonstrat că laturile înguste și pantele mai abrupte generează creșteri mai puternice, rezultând viteze verticale mai puternice, care la rândul lor au sporit cantitatea de precipitații.

Locații notabile de apariție

Unele locuri ale lumii sunt bine cunoscute pentru precipitațiile lor orografice. Ploile de munte sunt comune pe insulele oceanice precum Hawaii și Noua Zeelandă. În aceste locuri, o mare parte din precipitațiile predominante sunt pe laturile vântului, iar regiunile opuse rămân relativ uscate, uneori aproape deșarte. Acest fenomen are ca rezultat disparități substanțiale în precipitații. Zonele de coastă au o ploaie semnificativ mai mică (20 - 30 țoli sau 510 - 760 mm) pe an decât zonele montane interioare, care primesc peste 100 de centimetri (2500 mm) pe an. Coasta de coastă este deosebit de uscată. De exemplu, în Hawaii, Waikiki are o ploaie anuală mai mică de 20 inch (510 milimetri), în timp ce regiunile înalte, cum ar fi Wai'ale'ale pe Kaua'i, sunt extrem de ude, primind 475 inci sau 12, 100 milimetri. O altă regiune distinsă de precipitațiile orografice este gama Pennine Mountain din nordul Angliei. Manchester, la vest de Pennines, primește mai multă ploaie decât Leeds la est, care primește mai puțin datorită unei umbre de ploaie de 12 mile de la munte.